La răscruce de suflet

Dragostea în cuplu nu înseamnă numai înțelegere, zâmbete și cearșafuri calde. Nu are muzică de pian pe fundal, de dimineața până seara. Iubirea cere armonizare continuă, cere schimbări, compromisuri, renunțări, prioritizări, sfârșituri și începuturi. În timp, dragostea se transformă. În altceva.
După ani și ani, unii încă mai simt fluturi. La alții, aceștia se transformă gradual în analize SWOT și introspecții. Și este în regulă. În ambele cazuri.
Uneori, iubirea achită lacrimi până la somn, îndură lipsa celuilalt, cuvinte care dor, cuvinte care doar se simt, caută răspunsuri care par să nu mai vină. Cere efort și lucru împreună.
Iubirea se învinovățește în oglinzi. Și plânge la filme în care se regăsește.
Câteodată, ajunge să tânjească după o îmbrățișare. Dar nu cerșește. Nici nu imploră. Iubirea își expune cicatricile la soare, pentru ca ceilalți să nu fie tentați să le caute.

Sufletele obosesc, uneori. La răscruce, drumurile se separă.

Adio, ne auzim la lună plină!